marți, 20 iulie 2010

Banii si increderea

Bani, bani, bani! Cand ne nastem, suntem un fel de ingerasi extraterestri care nu au nevoie de bani. Nu putem intelege in ruptul capului cui si la ce folosesc. Dar asta nu dureaza mult, vine momentul in care incepem sa fim educati de mediul in care traim, vine momentul cand circumvolutiunile noastre imaculate, impregnate cu ore de publicitate, sunt scurtcircuitate de sinapsele dorintei. Incepem sa jinduim si, dupa caz sa si obtinem, gramezi de lucruri pe care le consumam intr-o clipita sau de care ne plictisim aproape instantaneu. La inceput timid, imitand ca maimutele actul de cumparare, ajungem curand sa ne dorim cu aviditate tot felul de simboluri ale bunastarii afisate atat de copiii vecinilor cat si de colegii de gradinita. Ingerasii nevinovati capata atitudini de babuini nerabdatori, frustrati, gelosi si rautaciosi daca nu obtin ce vor. Maimute am spus? Adultul de varsta medie, indiferent de felul cum isi procura venitul zilnic, se regaseste in stadiul de robot sau automat de aruncat bani pe fereastra cu o anumita frecventa, numai buna de inregistrat statistic. Involuam ca imagine psiho-sociala in simple cifre sau subiecti economici fara nici o legatura cu umanitatea, cu sufletul etern sau cu ordinea fireasca a lucrurilor.
Banii se transforma in lucruri care se transforma in deseuri. Creati initial pentru disciplinarea si ordonarea tranzactiilor, banii sfarsesc prin a mari entropia in civilizatia actuala. “Civilizatia este doar un esec temporar al entropiei” spune, cu dublu inteles, Christine Nelson. Adica, suntem doar temporar in stare de a controla “dezordinea” atotcuprinzatoare. Pe de alta parte, asa-zisa ordine sociala impusa de noi haosului infinit este nenaturala. Putem constientiza, in aceste conditii realitatea din spatele aparentei, referitoare la bani? Desi cu amaraciune (“nu se poate fara bani”, “banii ne imping de la spate” s.a.m.d.) oamenii au intuit tot timpul ca aceste entitati nu sunt doar numere seci asa cum noi nu suntem simple ambalaje fizice. Daca fluxul de numerar inseamna prosperitate, atunci este interesul nostrum sa-l percepem la un nivel calitativ, nu cantitativ. Nu conteaza cate unitati monetare palpezi, conteaza felul cum simti si felul cum gandesti in raport cu semnificatia profunda a banilor. Este legea atractiei, din filmul The Secret, este biunivocitatea cuantica a universului holografic, este dansul lui Shiva din vechile texte indiene. Inteleptii care au reusit sa-si coreleze creativ mintea la realitatea inconjuratoare au descoperit ca banii vin la noi atunci cand ii atragem printr-o stare de spirit pe care o transmitem in eter. Paradoxal, aceasta stare nu are nimic mercantil in ea. Ea contine doar relaxare si incredere neconditionata.
Increderea neconditionata este credinta. Simplu! Ce se intampla cand primesc bani din salariu, dividende sau dintr-o afacere reusita? Ce simt cand am surplus, cand mi-am platit datoriile si am puterea sa decid incotro sa indrept eu acest flux energetic? Ei bine, atunci sunt mai increzator in oameni. Sunt generos si daruiesc, am curaj sa investesc si… surpriza: obtin, doamne, alti bani! Incep sa vorbesc limba Universului, si sa gasesc ce vreau inainte de a cauta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu